CREST'A, crest'ez, vb. I. 1. Tranz. A face tăieturi pe o suprafaţă sau pe marginea unui obiect; a efectua crestături prin aschiere, deformare plastică etc.; a tăia în ceva făcând colţi, dinţi. ◊ Expr. A cresta pe răboj = a face o tăietură pe răboj spre a ţine o socoteală; fig. a-si nota, a-si memora ceva. 2. Refl. A se tăia, a se răni usor. - Din creastă.
Sursă : DEX'98 (67625)  - LauraGellner

CREST'A vb. 1. v. scrijeli. 2. v. inciza. 3. v. zimţui.
Sursă : Sinonime (179568)  - siveco

crest'a vb., ind. prez. 1 sg. crest'ez, 3 sg. si pl. creste'ază
Sursă : DOR (236366)  - siveco

A CREST//'A ~'ez tranz. 1) (obiecte) A însemna printr-o tăietură pe suprafaţă. ◊ ~ pe răboj a) a nota, făcând o tăietură pe răboj; b) a ţine minte; a memoriza. 2) (obiecte din lemn) A înzestra cu crestături (în scop decorativ). /Din creastă
Sursă : NODEX (330038)  - siveco